Desenvolvendo Glasgow entre guerras

4.2 Dezvoltarea orasului Glasgow intre razboaie

Dezvoltarea orasului a fost sustinuta de corporatii. In ciuda faptului ca suprafata orasului a crescut, densitatea locuitorilor a scazut.

In aceasta perioada a fost introdus sitemul de Garden Suburd. Densitatea locuitorilor este relative scazuta. Configuratia planimetrica este usor de recunoscut, fiind caracterizata de forme organice de blocuri urbane, si retele de strazi fragmentate, un numar mic de tipuri de case. Densitatea mica a populatiei in zona nu poate genera un comert intens, iar facilitatile pe care majoritatea asezarilor de acest gen le au sunt in general mici magazine. In ciuda acestui fapt, noile locuinte asigura un mediu familial, facilitate si de spatiile generoase dedicate gradinilor, atat in fata cat si in spatele casei, justificand succesul acestora pana in zilele noastre.

Aceste noi dezvoltari urbane sunt perceput ca niste mici orasele, izolate de clusterele in curs de dezvoltare, accentuand caracterul fragmentat al tesutului urban. Imposibilitatea dezvoltarii marelui comert, coraborat cu nevoia de a parcurge mari distante petnru aprovizionare precum si faptul ca aceste zone adapostesc o patura economica joasa vor duce in cele din urma la dezvoltarea viitoarelor ghetouri.

Spre deosebire de Glasgow, la dezvoltarea programului de locuinte din perioada interbelica in Berlin s-a apelat la cei mai buni arhitecti ai vremii, sustinand « miscarea de maine ce se face cu arhitecti tineri si nu cu arhitectii de ieri ».

Dezvoltarile din Berlin s-au facut strategic pentru a putea avea acces la reteaua de metrou. Primele retele urbane ofereau o combinatie de case pe doua nivele si cladiri de apartamente, organizate in jurul unui centru administrativ comercial. Dualitatea compozitionala duce la crearea unei imagini familiare, colorate, dinamice, mult mai apropiata de valorile traditionale cu un aer modern.

Glasgow in anii 1950-1970

Dezvoltarea de dupa razboi a avut in vedere cateva aspecte. S-a dorit in primul rand scaderea densitatii populatiei, reconfigurarea zonelor distruse de razboi sau considerate ghetouri precum si construirea de noi locuinte in noi zone. Rezultatul acestor politici este scaderea numarului populatiei de micsorarea numarului populatiei de la 1 090 380 la 622 333 precum si reducerea dramatica a densitatii populatiei de la 91.31 locuitori/h la 35.09 locuitori/h.

Oricat de riguroase erau planurile pentru noile orase , rezultatele au dus nu numai la reducerea populatiei, distrugerea comunitatilor locale ci si la distrugerea afacerilor viabile. Putinele industrii care au supravietuit au ajuns sa aiba o cifra de afaceri in scadere ce a dus la o crestere a numarului de someri. Locuintele periferice, in ciuda faptului ca ofereau un cadru modern de trai nu ofereau suficiente slujbe, servicii si facilitati pentru a putea deveni « auto-sustenabile», degenerand intr-o depravare a zonei.

Zonele ce erau populate cu blocuri de locuinte inalte, in ciuda faptului ca trebuiau sa genereze o densitate mai mare a populatiei pentru a putea sustine afacerile locale de cele mai multe ori generau aceeasi densitate ca locuintele joase sau blocurile cu 4 etaje. Spatiile verzi dintre cladiri, prost manageriata devenea de cele mai multe ori inutilizabila atat ca parc cat si ca spatiu recreational sau sportiv.

Programul de construire a unei noi retele stradale a avut in vedere o presupusa dezvoltare a circulatiei auto. In ciuda unui optimism din partea reprezentantilor locali, doar 66.7% isi permiteau de a avea o masina. Propunerile initiale aveau in vedere crearea unei centuri in jurul centrului orasului ce avea ca efect imediat demolarea centrului vechi, lasand loc unor imobile de birouri inalte. Din fericire aceste planuri nu au fost duse la bun sfarsit.

Orasul azi

Densitatea orasului descreste gradual disnpre ccentru catre periferii. In afara zonei istorice hiperlocuite, restul zonelor pleaca de la 10locuitori/hectar ajungand pana l a 129 locuitori/hectar, cu o medie a orasului de 58.5. Acest fapt indica proasta manageriere a spatiilor care nu ofera o densitate suficient de mare. Ca si alegerea a zonelor care sunt folosite se prefera zonele verzi nefolosite in defavoarea zonelor « maro » ce sunt intr-o stare proasta sau care pot fi regandite. Dezvoltarea reteleli stradale se face in mare in ciuda faaptului ca studiile arata ca majoritatea populatiei nu doreste acest lucru, nu este necesar iar rezultatul imediat este o agravare a congestionarii in traffic.

In materie de imagine, orasul este clar structurat si gandit, cu cai de acces clare, districte si monumente insa doar in zona istorica. Restul zonelor sunt caracterizate de o proasta organizare, o lipsa de identitate vizuala, o combinatie rpoastaa de structuri spatiale, arhiteectura de proastta calitate si o proasta amenajare peisagera, determinand caracterul nesustenabil al acestor zone.

Aplicarea micro si macrostructurilor : Cazul Glasgow

In ciuda faptului ca putem studia microstucturi sau macrostructuri in mod individual, acestea servesc ca si exemple, neputand fi adaptate adliteram. Pentru implementarea unei solutii trebuie avut in vedere o aanlizare punctual a zonei pentru a se identifica solutiile ce se pot desprinde din exemplele date si nu implementarrea exemplelor in sine.

Analizand regiunile orasului se poate observa o caracteristica determinant majora. Orasul este impartit de raul clyde in doua zone, cea dde nord si cea de sud. La nord de rau si urmand aproximativ la est si la vest exista o zona de o continuitate consistenta, fragmentata oarecum in partea estica. In partea sudica a raului exista o zona urbana, dar acceasta este mai fragmentata ca cea din nord. In mare orasul este generat de un tesut urban neregulat mai continuu pe directia est vest si mai fragmentat pe directia nord sud. Aceste zone de dezvoltare est-vest si nord-sud sunt dezvoltate pe o serie de mari retele stradale, relativ neregulate ce se deformeaza catre marginea orasului. Exista deasemenea o ruta de legatura pe directia nord est-sud vest. Aceasta retea stradala facciliteaza atat transportul in cadrul orasului dar si ofera un support pentru studierea microstructurilor la nivel urban ale orasului.

Pentru analizarae orasului, s-a pornit de la separarea analizei la marginea zonei centrale. Zonele periferice acesteia au luat un curs de dezvoltare diferit de aceasta, iar pentru o integrare sustenabila a acestora in tesutul orasului se dorste